O dzi da vara
Vara satu împârângă,
Şeriu cage sub tălpoane
Luna înşepu să strângă,
Două gânduri măşcioane …
Mă afundă glasul verii
Şî dân sobă mă tocmesc
Aş culeje umbra sării
Păstă tăt s-o prăsăgesc.
Numa lămpi apringe satu
Dân sudoarea şe să lasă,
Sâmt aproape şolocatu,
Cum pă gânduri să apasă!
Bace noapcea după uşă ,
Cunie moi dă sânzâine,
Vara parcă închepusă,
În zăbroanea şe ogene.
N-o şiulesc, aud cemări
Sub atâta greomânt,
Mă aşceaptă mulce scări,
Dă la soare la mormânt!
Da nu sui întră fuşcei,
Satu numa îmi priceşce,
Să nu calt cu paşî mei,
Umbra lunii care creşce!
Vara satu împârângă,
Şeriu cage sub tălpoane
Luna mâniată lângă,
Două gânduri le gorgoane …
Autor Sergiu Boian
Articole asemănătoare:
Tags: Banat, folclor si traditii, literatura romana, poezie in grai banatean, Sergiu Boian, vara