Iarna me
Fulji dă nie să dăzmeardă,
Iarna hoaţă rătăşeşce,
Şeru ca o dună spartă
Numa să rostogleşce…
Să sloboage întră dzî,
Parcă dă puceri scăpat
Un soare şe n-auzî
Blânda cemare dân sat.
Căşâlii fumegă parcă,
Şî norii albi să afundă,
Înghesuiţi ca-n cotarcă,
Numa, numa să îmburdă!
Mă băzgoi cătră fereastră,
Iarna-mi picură un gând,
Aş pringe şeru dă creastă
Da s-ascunge ca bolând!
Ninge noapcea mă apucă
Întră fuljii ostăniţ
Vre cu sania să mă ducă
După anii rătăşiţ…
Autor Sergiu Boian
Tags: Banat, folclor si traditii, iarna, literatura romana, poezie in grai banatean, Sergiu Boian



Follow Us!